Despre Dofteana

Comuna Dofteana este situată în zona de confluenţă dintre râurile Dofteana şi Trotuş, într-un cadru geografic deosebit. Este una din aşezările vechi de pe Valea Trotuşului, fiind atestată documentar încă din anul 1436, printr-un document prin care domnitorul Ştefăniţă a donat sfetnicului Babor Plopescu 6 sate pe Trotuş şi Tazlău, unul din aceste sate fiind şi satul Dofteana, numit Dohtana în acea perioadă.

Prima consemnare a numelui localităţii Dofteana o găsim într-un document oficial scris la Suceava în data de 8 septembrie 1436.

Ilie Voievod , domn al Ţării Moldovei şi fratele său, Ştefan Voievod , îi dau lui BALEA PLOPESCUL pentru dreaptă şi credincioasă slujbă 4 sate- Topănişeşti( pe Tazlău), alt sat- aici documentul este rupt, iar pe Totruş- răul Trotuş de astăzi, satele Brătieşti şi DOHTANA….

,, Iar pentru mai mare întărire am poruncit slugii şi logofătului nostru credincios , pan Dinis , să scrie şi să atârne pecetea noastră la această carte a noastră. A scris Zancea diac, la Suceava , în anul 6944-1436- septembrie 8”

Lingvistul Emil Petrovici explică etimologia cuvântului Dofteana ( localitate şi râu) – denumirea provine de la cuvântul de origine slavă ,, deguti”- substantiv care numea un loc cu păcură / catran. De aici adjectivul slav,,deguteana”, care însemna însuşirea unui loc cu păcură . Localitatea este deci de origine slavă , asemenea numeroaselor alte denumiri precum ,, Osoi” , ,, Nemira”.

Numele localităţii a evoluat în negura istoriei , aşa cum apar în diverse documente :

-Dohtana – 1436- anul atestării istorice,

-Duhtana- 1486- document din timpul lui Ştefan cel Mare ,

-Doftana- 1684, 1774,

-Dostana- 1716,

-Dofteana -1737,

-Doftuana- 1803.

Din bătrâni se povesteşte că satul Dofteana era în zona şesului Maşcaş, situat în zona pârâului cu acelaşi nume, astăzi hotar între Dofteana şi Dărmăneşti , lângă satul Brătuleşti de astăzi.

În anul 1456 când preotul Ţifrea ţinea Sfânta Slujbă a Învierii, o ceată de tătari au intrat în sat , au prădat totul , au omorât tot ce au găsit în cale, apoi au dat foc satului. Locuitorii care au scăpat şi-au luat puţinul rămas şi au fugit care încotro –o parte pe valea apei Dofteana , o parte pe valea Uzului.

Cei care au pribegit pe valea Doftenei au întemeiat satul Dofteana, cei de pe valea Uzului satul Brătuleşti şi, mai târziu, un locuitor pe nume Dărman înfiinţează satul Dărmăneşti .

Din datele existente la arhivele statului de la Iaşi şi Bacău, rezultă că prima aşezare pe teritoriul comunei Dofteana datează din anul 1436, când domnitorul Ştefăniţă a donat sfetnicului Babor Plopescu pentru slujire cu dreaptă-credinţă 6 sate pe Trotuş şi Tazlău, printre care şi satul Dohtana.

Un alt document este din 21 septembrie 1486 de la Suceava, care consemnează faptul că Ştefan cel Mare întăreşte lui Ioan Ulan a treia parte din satul Dohtana de pe Trotuş, vândut acestuia de către Cerna, fiica lui Balea Plopescu pentru 70 de zloţi tătărăşti.

Denumirea localităţii Dohtana vine de la ocupaţia oamenilor care preparau din coajă de mesteacăn de la locul numit astăzi Dohotar, o unsoare numită dohot, pe care oamenii o foloseau la ungerea osiilor de lemn de la căruţe, iar mai târziu această unsoare era folosită de cizmari.

La recensământul populaţiei Moldovei din 1772 – 1774 apar satele răzeşeşti Dofteana şi Larga.

În anul 1832 satele Dofteana, Larga şi Cucuieţi făceau parte din moşia vistiernicului Ghica.

Satele componente ale comunei sunt :

-Dofteana -populaţie : 3150 locuitori -suprafaţă : 339 ha

-Cucuieţi -populaţie : 2410 locuitori -suprafaţă : 98 ha

-Larga -populaţie : 1343 locuitori -suprafaţă : 94,15 ha

-Ştefan Vodă -populaţie : 1188 locuitori -suprafaţă : 89 ha

-Hăghiac - populaţie : 1601 locuitori -suprafaţă : 146 ha

-Bogata -populaţie : 859 locuitori -suprafaţă : 49,75 ha

-Seaca -populaţie : 618 locuitori -suprafaţă : 34 ha

Datele Unităţii Adminstrativ Teritoriale Dofteana, judeţul Bacău


Conducere

Primar: Ioan Bujor
Viceprimar: Dana Camară
Secretar: Mariana Spoială
Contabil: Aurica Pintilie

Documentele primăriei:

Numele satelor aflate in administratie:

Dofteana, Cucuieţi, Larga, Hăghiac, Ştefan Vodă, Bogata, Seaca

Suprafata:

17398 ha

Intravilan:

845 ha

Extravilan:

16553 ha

Populatie:

11169

Gospodării:

3323

Nr. locuinte:

3450

Unităţi de învăţământ

Nr. scoli: 3 cu personalitate juridică şi 3 structură

Şcoala cu Clasele I-VIII ,, Scarlat Longhin” Dofteana cu structura Şcoala cu Clasele I-IV Seaca, Şcoala cu Clasele I-VIII Cucuieţi cu structura Şcoala cu Clasele I-VIII Larga, Şcoala cu Clasele I-VIII Hăghiac cu structura Şcoala cu Clasele I-IV Ştefan- Vodă

Nr.grădinţe: 7

Grădiniţa cu Program Prelungit,, Prichindel” Dofteana,
Grădiniţa cu Program Normal Dofteana ,
Grădiniţa cu Program Normal Hăghiac,
Grădiniţa cu Program Normal Ştefan- Vodă,
Grădiniţa cu Program Normal Seaca,
Grădiniţa cu Program Normal Cucuieţi,
Grădiniţa cu Program Normal Larga

Aşezarea geografică:

Comuna Dofteana este aşezată în partea de vest a judeţului Bacău, în zona depresionară a Carpaţilor Orientali, la confluenţa râului Trotuş cu pârâul Dofteana, la o altitudine ce variază între 200 m (Lunca Trotuşului) şi 1468 m (Vârful Nemira).
Se învecinează cu oraşul Dărmăneşti - la nord, comuna Berzunţi şi Bârsăneşti - la est, cu oraşul Târgu Ocna şi Slănic Moldova - la sud, iar la vest - judeţul Covasna.

Activităţi specifice zonei:

-Exploatarea şi prelucrarea lemnului
-Extracţie ţiţei
-Creşterea animalelor
-Comerţ
-Servicii
-Agricultură

Activităţi economice principale:

- Comuna Dofteana are o funcţie mixtă agroindustrială, o parte însemnată din forţa de muncă fiind antrenată în activitatea de prelucrare a lemnului (Fabrica de Mobilă BMW), exploatare forestieră, extracţie ţiţei (290 sonde), comerţ

Obiective turistice:

-Castelul Ghika - monument de arhitectură, construit la sfârşitul secolului XIX,

- Dendrologic Dofteana - o colecţie dendro-logico-silviculturală formată din peste 660 specii şi varietăţi de arbori ce se întinde pe o suprafaţă de 24 ha,

- Rezervaţia naturală Nemira - rezervaţie naturală cu caracter floristic şi forestier - Sit Natura 2000,
- Izvoarele de ape minerale de la Ciunget şi Sărărie,
- Ochiul Huitorii - barometru natural,
--Vânătoare şi pescuit sportive.

Lăcaşe de cult:

-Biserica Ortodoxă,, Adormirea Maicii Domnului” Dofteana,
-Biserica Ortodoxă ,, Cuvioasa Paraschiva”Dofteana ,
-Biserica Ortodoxă ,, Naşterea Maicii Domnului” Cucuieţi,
-Biserica Ortodoxă ,, Mihail şi Gavril” Larga,
-Biserica Ortodoxă ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Bogata,
-Biserica Romano-Catolică Seaca

Facilităţi oferite investitorilor:

Acces la DN 12A, DJ 116D, calea ferată Adjud-Ghimeş
10 km de drum comunal asfaltat, în stare foarte bună
Forţă de muncă calificată
Telefonie fixă şi mobilă
Cablu TV şi internet
Reţea de apă potabilă - 30 km
Păşuni pentru creşterea animalelor
Grădiniţă cu program prelungit
Sală de sport de nivel competiţional
Centru Cultural Multifuncţional Dofteana