Skip to content Skip to left sidebar Skip to footer

Iuliu Moldovan

Iuliu Moldovan (n. 13 aprilie 1864 – d. 1 sept 1935) a fost cercetător silvic, profesor și om politic român.

Iuliu Moldovan este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești. Parcurile dendrologice pe care le-a creat la Mihăești și Dofteana au constituit cele mai importante „laboratoare în situ” pentru multe generații de studenți ai școlilor superioare de silvicultură din România. Este considerat inițiatorul culturii arborilor exotici în România.

A urmat școala primară și liceul în Arad. La liceu era singurul român din clasă și cel mai bun la invațătură. Studiază apoi chimia la Școala Politehnică din Budapesta, dar după un accident de laborator abandonează cursurile. Urmează cursurile de biochime și silvicultură de la Academia din Schemnitz și apoi științele naturii la Universitatea din Budapesta.

Alege să devina inginer silvic și în 1886 este promovat ca șef de ocol în regiunea Slovaciei. În 1892, prim ministrul Petre Carp îi propune să vină în România și să conducă ocolul silvic Rădești, denumit ulterior Mihăești.

Iuliu Moldovan a creat in 1895, la Mihăești, primul ocol silvic de nivelul celor din Europa, decretat de Carol I ca ocol silvic model. Tot la Mihăești a creat un parc dendrologic, care va fi singura stațiune experimentală din România până în 1942, folosită deopotrivă de specialiști și de studenți. În parcul dendrologic Mihăești a făcut experiențe «in situ», direct în pădure, arătând silvicultorilor români care sunt speciile exotice care pot forma cultura în masiv pentru subzona pădurilor de gorun cu alte foioase: nucul negru, stejarul roșu american, frasinul american, etc. De asemenea a demonstrat șansele mici de succes ale culturii pinului scoțian în această zonă.

În parcul dendrologic de la Dofteana, Bacău, creat de Iuliu Moldovan în 1910, a experimentat cultura exoticelor după reguli și principii ale arhitecturii peisagistice.

Iuliu Moldovan a reușit sa demonstreze, pentru prima oară în România, că în stepa Dobrogei pot fi create păduri durabile, chiar păduri de stejar. Soluțiile date, bazate pe temeinice cunostințe de ecologie, rămân valabile și astăzi.

În 1892 – 1900, pe când era profesor la Școala Superioară de Silvicultură de la Brănești, a creat un manual de silvicultură de 5000 de pagini, care era modern pentru acea epocă.

În 1922-23, ca senator de Arad, împreună cu profesorul N. G. Popovici, a sprijinit înființarea Facultății de Silvicultură la Școala Politehnică din București.

La încheierea Primului Război Mondial, a fost unul dintre reprezentanții României la Conferința de Pace de la Paris . Ca șef al Direcției Silvice a Consiliului Dirigent al Ardealului, a contribuit la integrarea Transilvaniei în structurile României.

In 1902-1903, în calitate de consilier al Casei Grădinilor Publice ale Capitalei, a contribuit la refacerea și dezvoltarea unor parcuri bucureștene, cum ar fi Parcul Carol.

Ultima actualizare: 10:40 | 30.11.2022

Sari la conținut