DE LA DOMNIE LA REGAT

La recensamântul populatiei Moldovei din 1772-1774 apar satele razesesti Dofteana si Larga.
Din Istoricul Bisericii Parohiale cu hramul „ Sfintii Voievozi” din satul Larga rezulta ca aceasta biserica a fost construita între anii 1804-1812 de preotul Lupu Vartolomei, în urma unei colecte efectuate în Basarabia. Un sprijin substantial a primit fericitul ctitor de la Mariuta si Costache Ghica, proprietarii mosiei Comanesti. „ Locuitorii satului sunt români în majoritate , de religie ortodoxa, iar restul de circa 4 familii sunt penticostali. Întrucât teren pentru agricultura este putin si de calitate inferioara, majoritatea locuitorilor sunt angajati în diferite industrii: petroliera, miniera, a lemnului, etc.”
În anul 1832 satele Dofteana, Larga si Cucuieti faceau parte din mosia vistiernicului Ghica. În acea perioada membrii familiilor Ghica si Bratianu erau reprezentati de frunte în viata politica si sociala.
Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei(1849-1856) a dus o politica liberala si a contribuit la reorganizarea ostirii pamântene. A sprijinit miscarea unionista, a înfiintat scoli militare si a luat masuri pentru ameliorarea conditiilor de trai ale taranilor.
Este necesar sa prezentam mai pe larg unele evenimente istorice din acea perioada. În timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza(1859-1866) s-a dat Legea agrara prin care s-au împroprietarit peste 500 mii de tarani printre care si cei din localitatea Dofteana. De asemenea, s-a dat Legea instructiunii publice care a consfintit învatamântul primar obligatoriu si gratuit. Apoi a urmat domnitorul(1866-1881) si regele(1881-1914) Carol I, perioada în care România si-a câstigat independenta(1877).
În jurul anului 1856 existau în comuna o fabrica de cherestea cu aburi, ce apartinea lui Niculescu Miteanu si o fabrica de gaz unde se obtinea petrol lampant, utilizat la iluminarea strazilor. Exploatarea lemnului se facea la vremea respectiva în conditii foarte grele. Materialul lemnos era colectat de pe versanti si dirijat pe canale confectionate din cuscaie de lemn. Apoi era transportat la gatere si la fabrica cu ajutorul vagonetelor, care se deplasau pe o linie special amenajata, ale carei ruine se mai pot vedea si azi în unele locuri.
Prima scoala din comuna Dofteana a fost înfiintata în satul cu acelasi nume în anul 1864, cel dintâi învatator fiind Gheorghe Danilescu. În anul urmator din fondurile comunei s-a construit o cladire compusa din 3 camere, din care una era clasa iar celelalte locuinta directorului, cladire în care a functionat scoala pâna în anul 1923 când s-a inaugurat localul început în anul 1914.
La aceasta scoala au functionat cadre didactice care sau impus printr-o buna pregatire, initiativa deosebita. În procesele verbale încheiate cu prilejul examenelor din anii 1870-1890 sunt aprecieri favorabile privind activitatea desfasurata de învatatorul Ion Climescu. Un alt învatator care si-a desfasurat cea mai mare parte a activitatii didactice în aceasta scoala si-a contribuit mult la ridicarea prestigiului ei a fost Nicolae Verdes, autorul unui manual de geografie a judetului Bacau pentru ciclul primar si a unei monografii a scolii, tiparita în anul 1935. Din statisticele anului 1878 reiese ca localitatea Dofteana se afla compusa din cele patru catune: Haghiac, Cucuieti, Larga si  Bogata aflate în proprietatea lui N.N. Ghica, cu o mosie de 12730 ha. Si Gh. N. Ghica cu o mosie de 9790 ha.
Din statisticele anului 1881 rezulta urmatoarele: în Dofteana existau 654 capete familii, 2848 suflete din care 1417 barbati si 1431 femei. Erau 640 case de locuit si 18 cârciumi. Stiau a citi si scrie un numar de 147 cetateni iar numarul nestiutorilor de carte era de 2701 cetateni.
Din datele extrase din  Marele dictionar geografic al României, editia 1899-1900, de George Ioan Lehovari, general C.I. Bratianu si profesor universitar Grigore C. Tocilescu, cât si din Dictionarul geografic al judetului Bacau, de Ortensia Racovita, editia 1892, rezulta urmatoarele:” comuna Dofteana, plasa Trotus, apartine de mosia Comanesti ramasa mostenire de pe urma raposatului Aga Nicu Ghica, zona daruita acestuia de catre domnitorul Ghica, frate”. Aceasta mosie, în 1872 s-a împartit între mostenitori, multi la numar. Extinderea domeniilor a cuprins toate satele de pe Valea Trotusului, de la Palanca la Tg. Ocna, având ca centru Comanestiul, unde se gasesc si astazi registrele de stare civila ale doftenenilor din acel timp.
Viata spirituala este atestata si în perioada 1885-1888 când a fost construita biserica ortodoxa Adormirea Maicii Domnului, monument de arhitectura. Ctitorii acesteia au fost preotul paroh Ion Climescu (1870-1928) care a fost si învatator timp de 30 ani(1870-1900) si Ion Simionescu, cântaret bisericesc, fiu de preot si primar al comunei(1885-1902) ; (1907-1908).
Sfintirea bisericii s-a facut de catre protoiereul judetului, Theodor Athanasiu însotit de preoti, diaconi si multa lume, în ziua de 8 septembrie 1890. Pictura interioara a fost realizata dupa primele reparatii, între anii 1906-1907.
Din „Sinodicul Sfintei Biserici cu patronul Adormirea Maicii Domnului din parochia Dofteana, Plasa Muntele, Judetul Bacau” editat în 1907, dintr-o consemnare facuta în 1928 reies urmatoarele:
„Parohia Dofteana are 560 de capi de familie din satul Dofteana, cu sectiile Haghiacul si Bogata si ulitele Doftenita, Valea Câmpului si Saca. Pe Saca se afla si un numar de vreo 70-80 de case catolice, ce apartin de Parohia Catolica din Darmanesti. Biserica Parohiala Ortodoxa Dofteana face parte din Cercul Pastoral Comanesti. În satul si filiala Bogata se afla în constructie biserica ortodoxa cu patronul Sfintii Împarati Constantin si Elena, lucrarile fiind începute în 1927”.
Biserica veche din lemn cu patronul Cuvioasa Paraschiva a fost reconstruita între anii 1940-1944.
În timpul regelui Ferdinand I (1914-1927) a avut loc primul razboi mondial (1914-1918) si Unirea Transilvaniei cu România (1 decembrie 1918).
Dupa lupte grele în care românii au avut pierderi mari în Transilvania, Muntenia si Oltenia , generalul Eremia Grigorescu a câstigat lupta pentru trecatorile Moldovei. Sub lozinca:” Pe aici nu se trece!” românii au oprit patrunderea trupelor germane în aceasta parte a tarii si spre Rusia. În vara anului 1017 s-au desfasurat luptele de la Marasesti, Marasti, Oituz, cuprinzând apoi o mare parte a judetului Bacau, în special localitatile Onesti, Casin, Slanic-Moldova, Oituz, Ciresoaia, Dofteana, Valea Uzului si Trotusului pâna la Ghimes. Marturie au ramas gropile obuzelor de pe dealurile înconjuratoare, suferintele populatiei si monumentele ridicate în cinstea eroilor.
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a pus Europa în fata unui fapt împlinit, dar cu pretul unei mari jertfe: aproximativ 400mii de morti; 300mii raniti si 116mii prizonieri sau disparuti. Cu profunda emotie amintim câteva nume ale eroilor cazuti la datorie din comuna Dofteana:
- În 1916-1918: sg. Isachi Costache, cap. Chitigoi Ion, sold. Isachi Ion, Cambei Toader, sg. Diaconu Vasile, cap. Paisa Gheorghe si altii peste 50 la numar, evidentiati pe placile comemorative de pe fatada nordica a monumentului, ce va fi descris în continuare;
- În 1941-1944: sg. Amariutei Ion, Bratu Ion, Spoiala Petru, Serban Vasile, cap. Ardeleanu Vasile, Brescan Gheorghe, Hanganu Ion, Pascalin Mihai, Enache Avram si altii aproape 100, înscrisi pe fatada sudica a aceluiasi monument.
În  perioada (1927-1930) România este condusa de un copil-rege, aflat sub un consiliu de regenta. Regele Mihai I, îi succede la tron bunicului sau Ferdinand I, deoarece initial tatal sau Carol al II lea renuntase la coroana regala datorita „ amorurilor „ sale. Mai târziu, nabadaiosul tata revine în tara si este proclamat rege(1930-1940). Abia dupa abdicarea si exilul parintelui sau, Mihai I redevine rege al României (1940-1947).
Dupa 23 ani de la terminarea primei conflagratii mondiale, România este fortata sa intre în al II lea razboi mondial, datorita acelorasi forte inamice care au încalcat drepturile legitime, juridice ale independentei, suveranitatii si integritatii statului national unitar român. Prin tratatele Molotov- Ribbentrop si Dictatul de la Viena din 1939-1940 s-au rapit teritorii din trupul tarii, populatie, bogatii naturale si cultural- stintifice.Astfel România a pierdut mai mult de 100mii km patrati si 7milioane de locuitori, reprezentând procentual 33% din populatia si suprafata tarii.
Ostasii români, printre care si multi cetateni din comuna Dofteana, au ajuns sa lupte la Nistru si Odesa, în Crimeia, Caucaz, la Cotul Donului si Stalingrad, pentru ca apoi, întorcându-se spre vest, sa treaca peste Carpati, prin Oarba de Mures, Oradea, Carei, Satu-Mare, Budapesta, Bratislava, peste Muntii Tatra, încheind razboiul acasa la cei care l-au provocat.
Multi dintre acesti eroi au fost distinsi cu diferite ordine si medalii.

LISTA
PRIMARILOR COMUNEI DOFTEANA
ÎNTRE ANII 1900-1946

1.ION SIMIONESCU          01.01.1900-12.03.1902
2.ION VARTOLOMEI        19.03.19O2-19.12.1902
3.NITA CAMBEI               28.12.1902-01.06.1903
4.ION VARTOLOMEI        24.08.1903-31.01.1904
5.CRACIUN ZAHARIA       16.05.1904-30.07.1906
6.NICOLAI VARTOLOMEI  30.09.1906-03.03.1907
7.ION SIMIONESCU         07.06.1907-29.06.1908
8.IANCU LAZARESCU       19.07.1908-21.02.1916
9.IOAN VARTOLOMEI      28.05.1916-28.10.1918
10.RADU LAZARESCU       30.10.1918-17.02.1919
11.COSTACHE CHITIGOI   08.06.1919-30.05.1920
12.VASILE LAZARESCU     03.06.1920-11.02.1922
13.COSTACHE CHITIGOI   11.02.1922-14.02.1926
14.VASILE LAZARESCU     29.05.1926-09.02.1929
15.ION ZAHARIA             21.04.1929-31.12.1933
16.VASILE LAZARESCU     19.01.1934-31.12.1937
17.CONTEA DAVID          23.01.1938-20.02.1938
18.POPESCU ANGHEL      26.02.1938-19.08.1938
19.SIMIONESCU DAVID     04.09.1938-31.12.1938
20.POPESCU ANGHEL      31.03.1939-06.11.1939
21.CAMBEI MIHAI           31.12.1939-28.07.1940
22.CONTEA DAVID          26.10.1940-31.12.1940
23.PAISA NITA              01.11.1941-31.01.1942
24.CAMBEI MIHAI          08.02.1942-24.10.1942
25.SERBAN ION            01.11.1942-31.12.1942
26.PASCALIN ION         12.04.1943-31.12.1943
27.HÂRBU AVRAM        01.O1.1945-30.12.1945